Când mama lui Simbegwire a murit, ea era foarte tristă. Tatăl lui Simbegwire și-a dat silința să-i poarte de grijă fiicei lui. Încet, ei au învățat să fie fericiți din nou, fără mama lui Simbegwire. În fiecare dimineață stăteau și vorbeau despre ziua în curs. În fiecare seară făceau cina împreună. După ce spălau vasele, tatăl lui Simbegwire o ajuta la temele ei.
Kiam la patrino de Simbegwire mortis, ŝi ege malĝojis. La patro de Simbegwire faris laŭeble plej bone por varti sian filinon. Malrapide ili eklernis kiel denove senti sin feliĉaj, sen la patrino de Simbegwire. Ĉiumatene ili sidiĝis kaj parolis pri la venonta tago. Ĉiuvespere ili kune preparis vespermanĝon. Post kiam ili lavis la manĝilaron, la patro de Simbegwire helpis ŝin fari sian hejmtaskon.
Într-o zi, tatăl lui Simbegwire a venit acasă mai târziu decât de obicei. “Unde ești copilul meu?” a strigat el.
Simbegwire a alergat la tatăl ei. S-a oprit nemișcată când a văzut că el ținea de mână o femeie. “Vreau ca tu să cunoști pe cineva special, copilul meu. Ea este Anita,” a spus el zâmbind.
Iun tagon, la patro de Simbegwire malfrue revenis hejmen. “Kie vi estas, mia infano?” li vokis. Simbegwire kuris al sia patro. Ŝi haltis senmove, kiam ŝi vidis ke li tenas la manon de iu virino. “Mi volas, ke vi renkontu iun specialan, mia infano. Jen Anita,” li diris ridete.
“Bună, Simbegwire, tatăl tău mi-a vorbit mult despre tine,” a spus Anita. Dar nu a zâmbit sau luat mâna fetei. Tatăl lui Simbegwire era fericit și încântat. Vorbea despre ei trei să trăiască împreună și cât de bună viața lor ar fi. “Copila mea, sper că tu o vei accepta pe Anita drept mama ta,” a spus el.
“Saluton Simbegwire, via patro diris multe al mi pri vi,” diris Anita. Sed ŝi nek ridetis, nek prenis la manon de la knabino. La patro de Simbegwire ĝojis kaj ekscitiĝis. Li parolis pri la estonteco, kiam ili tri kune vivos, kaj kiel bona estos ilia vivo. “Mia infano, mi esperas ke vi akceptos Anita kiel patrinon,” li diris.
Viața lui Simbegwire s-a schimbat. Nu mai avea timp să stea cu tatăl ei dimineața. Anita îi dădea atâtea treburi de făcut încât ea era prea obosită să-și facă seara temele. Se ducea direct la culcare după cină. Singura ei alinare era pătura colorată pe care mama ei i-o dăduse. Tatăl lui Simbegwire nu părea să observe că fiica lui era nefericită.
La vivo de Simbegwire ŝanĝiĝis. Ŝi ne plu havis tempon por sidi matene kun sia patro. Anita donis tiom da hejmtaskoj al ŝi, ke ŝi estis tro laca por fari siajn lernejajn taskojn vespere. Post la vespermanĝo ŝi tuj enlitiĝis. Ŝia sola konsolo estis ŝia kolora lankovrilo, kiun ŝia patrino donis al ŝi. La patro de Simbegwire ŝajne ne rimarkis, ke lia filino malĝojas.
După câteva luni, tatăl lui Simbegwire le-a spus că va fi plecat de acasă pentru un timp. “Trebuie să călătoresc din cauza serviciul meu,” a spus el. “Dar știu că veți avea grijă una de alta.” Fața lui Simbegwire s-a întristat, dar tatăl ei nu a observat. Anita nu a spus nimic. Nici ea nu era fericită.
Post kelkaj monatoj la patro de Simbegwire diris al ili ke li foriros iom da tempo. “Mi devas vojaĝi por mia laboro,” li diris. “Sed mi scias ke vi ambaŭ prizorgos unu la alian.” La vizaĝo de Simbegwire malridetis, sed ŝia patro ne rimarkis pri tio. Anita nenion diris. Ankaŭ ŝi ne ĝojis.
Lucrurile s-au înrăutățit pentru Simbegwire. Daca nu termina treburile sau se plângea, Anita o lovea. Și la cină, femeia mânca aproape toată mâncarea lăsând pentru Simbegwire doar câteva resturi. În fiecare noapte Simbegwire plângea până adormea ținând în brațe pătura mamei ei.
La situacio malboniĝis por Simbegwire. Se ŝi ne finfaris siajn taskojn, aŭ ŝi plendis iomete, Anita batis ŝin. Kaj dum la vespermanĝo, la virino manĝis la plejparton de la manĝaĵo, lasante nur kelkajn restaĵojn por Simbegwire. Ĉiuvespere Simbegwire ploris, ĝis ŝi ekdormis, brakumanta la lankovrilon de sia patrino.
Într-o dimineață, Simbegwire s-a sculat târziu. “Tu, fată leneșă!” a strigat Anita. A tras-o pe Simbegwire din pat. Pătura prețioasă s-a agățat într-un cui și s-a rupt în două.
Iun matenon Simbegwire malfrue ellitiĝis. “Vi estas pigrulino!” Anita kriis. Ŝi eltiris Simbegwire el la lito. La valora lankovrilo kroĉiĝis sur najlo kaj duoniĝis.
Simbegwire era foarte supărată. A hotărât să fugă de acasă. A luat bucățile din pătura mamei sale, a împachetat ceva mâncare și a plecat de casă. Ea a urmat drumul pe care-l luase tatăl ei.
Simbegwire malĝojegis. Ŝi decidis forkuri de sia hejmo. Ŝi prenis la pecojn de la lankovrilo de sia patrino, pakis iom da manĝaĵo kaj foriris el la domo. Ŝi sekvis la vojon, kiun prenis ŝia patro.
Când s-a înserat, s-a cățărat într-un copac înalt lângă pârâu și și-a făcut un culcuș între ramuri. Când s-a culcat, ea cânta: “Maama, maama, maama, tu m-ai lăsat. M-ai lăsat și nu ai mai venit înapoi. Tata nu mă mai iubește. Mamă, când vii înapoi? M-ai lăsat.”
Kiam vesperiĝis, ŝi surgrimpis altan arbon apud rivereto kaj pretigis liton por si mem en la branĉoj. Dormonte, ŝi kantis, “Panjo, panjo, panjo, vi forlasis min. Vi forlasis min kaj neniam revenis. Paĉjo ne plu amas min. Panjo, kiam vi revenos? Vi forlasis min.”
În dimineața următoare, Simbegwire cânta din nou cântecul. Când femeile au venit să-și spele rufele în pârâu, au auzit cântecul trist venind dinspre copacul înalt. Au crezut că e doar vântul mișcând frunzele și și-au continuat treaba. Dar una dintre femei a ascultat cu atenție cântecul.
La sekvan tagon Simbegwire kantis la kanton denove. Kiam la virinoj venis por lavi siajn vestaĵojn en la rivereto, ili aŭdis la malfeliĉan kanton, kiu eliris de la alta arbo. Ili kredis, ke tio estas nur la vento, kiu susuras en la folioj, kaj daŭre faras sian laboron. Sed unu el la virinoj aŭskultis atente la kanton.
Femeia aceasta s-a uitat sus în copac. Când a văzut fata și bucățile păturii colorate, a plâns, “Simbegwire, copilul fratelui meu!” Celelalte femei s-au oprit din spălat și au ajutat-o pe Simbegwire să se dea jos din copac. Mătușa a îmbrâțișat fetița și a încercat să o aline.
Tiu virino suprenrigardis en la arbon. Kiam ŝi vidis la knabinon kaj la pecojn de la kolora lankovrilo, ŝi ekkriis, “Simbegwire, infano de mia frato!” La aliaj virinoj haltigis la lavadon kaj helpis Simbegwire grimpi malsupren el la arbo. Ŝia onklino brakumis la knabineton kaj klopodis konsoli ŝin.
Mătușa lui Simbegwire a luat copilul acasă la ea. I-a dat lui Simbegwire mâncare caldă și a acoperit-o în pat cu pătura mamei ei. În noaptea aceea, Simbegwire plângea când a adormit. Dar erau lacrimi de ușurare. Știa că mătușa ei va avea grijă de ea.
La onklino de Simbegwire portis la infanon al sia hejmo. Ŝi donis varman manĝaĵon kaj enlitigis ŝin per la kovrilo de ŝia patrino. Tiu nokto Simbegwire ploris, ĝis ŝi ekdormis. Sed tiuj estis larmoj de malŝarĝiĝo. Ŝi sciis, ke ŝia onklino vartos ŝin.
Când tatăl lui Simbegwire s-a întors acasă, a găsit camera ei goală. “Ce s-a întâmplat, Anita?” a întrebat el cu o inimă grea. Femeia a explicat că Simbegwire a fugit de acasă. ” Am vrut ca ea să mă respecte” a spus ea. “Dar probabil am fost prea strictă.” Tatăl lui Simbegwire a ieșit din casă și a mers în direcția pârâului. El a continuat spre satul sorei lui pentru a afla dacă a văzut-o pe Simbegwire.
Kiam la patro de Simbegwire revenis hejmen, li trovis ke ŝia ĉambro estas malplena. “Kio okazis, Anita?” li demandis pezkore. La virino klarigis ke Simbegwire jam forkuris. “Mi nur volis ke ŝi respektu min,” ŝi diris. “Sed eble mi tro severis.” La patro de Simbegwire foriris el la domo kaj iris en la direkto de la rivereto. Li daŭre iris al la vilaĝo de sia fratino por sciiĝi, ĉu ŝi vidis Simbegwire.
Simbegwire se juca cu verișorii ei când l-a văzut pe tatăl ei în depărtare. S-a temut că ar putea fi furios, așa că a fugit în casă să se ascundă. Dar tatăl ei a mers la ea și i-a spus, “Simbegwire, tu ai găsit o mamă perfectă pentru tine. Una care te iubește și te înțelege. Sunt mândru de tine și te iubesc.” Au fost de acord că Simbegwire va rămâne cu mătușa ei atâta timp cât dorea.
Simbegwire ludis kun siaj kuzoj, kiam ŝi vidis malproksime sian patron. Ŝi timis ke li eble koleras, do ŝi kuris en la domon por kaŝi sin. Sed ŝia patro iris al ŝi kaj diris, “Simbegwire, vi jam trovis perfektan patrinon por vi mem. Iu, kiu amas vin kaj komprenas vin. Mi fieras pri vi kaj mi amas vin.” Ili konsentis ke Simbegwire restu kun sia onklino tiom longe, kiom ŝi volos.
Tatăl ei o vizita în fiecare zi. În cele din urmă, a venit cu Anita. Ea a luat-o de mâna pe Simbegwire. “Îmi pare așa de rău, micuțo, am greșit” a plâns ea. “Mă vei lăsa să încerc din nou?” Simbegwire s-a uitat la tatăl ei și la fața lui îngrijorată. Apoi a făcut încet un pas înainte și și-a pus brațele în jurul Anitei.
Lia patro vizitis ŝin ĉiutage. Fine li venis kune kun Anita. Ŝi etendis sin kaj prenis la manon de Simbegwire. “Mi tre bedaŭras, mia etulo, mi eraris,” ŝi kriis. “Ĉu vi jam permesos min reprovi?” Simbegwire rigardis sian patron kaj lian maltrankvilan vizaĝon. Tiam ŝi paŝis malrapide antaŭen kaj ĉirkaŭbrakis Anita.
Săptămâna următoare, Anita a invitat-o pe Simbegwire, cu verii și mătușa ei, acasă pentru o masă. Ce petrecere! Anita a gătit toate mâncărurile favorite ale lui Simbegwire și au mâncat fiecare pe săturate. Apoi, copiii s-au jucat în timp ce adulții au vorbit. Simbegwire se simțea fericită și încrezătoare. A hotărât că în curând, foarte curând, să se întoarcă acasă pentru a locui cu tatăl ei și cu mama ei vitregă.
La sekvan semajnon Anita invitis Simbegwire, kune kun ŝiaj kuzoj kaj onklino, al la domo por manĝi. Kia manĝego ĝi estis! Anita pretigis ĉiujn el la plej amataj manĝaĵoj de Simbegwire, kaj ĉiuj manĝis ĝis sato. Poste la infanoj ludis, dum la plenkreskuloj diskutis. Simbegwire sentis sin feliĉa kaj kuraĝa. Ŝi decidis ke post nelonge ŝi revenos hejmen por vivi kune kun sia patro kaj duonpatrino.
Rukia Nantale
Benjamin Mitchley
Carmen Onuorah
rumana
5-a nivelo
Sonregistraĵo por tiu ĉi rakonto ankoraŭ mankas.
